Depresia

Depresia afecteaza 1 din 5 adulti de-a lungul vietii (circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond) si este o boala a intregului organism, afectand corpul, sistemul nervos, dispozitia, gandirea si comportamentul, existand multe forme de despresie psihica cu simptome variate ca gravitate si persistenta. Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice.

Depresia afecteaza multe persoane si este una dintre cele mai obisnuite probleme medicale in lumea de azi.

Depresia
Depresia se caracterizeaza printr-o tulburare a starii afective, prin aparitia unei stari de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Depresia se traduce printr-o dispozitie deprimanta, pierderea intereselor si a bucuriilor si o reducere a energiei care duce la o fatigabilitate crescanda si la o activitate diminuata.
Depresia afecteaza multe persoane si este una dintre cele mai obisnuite probleme medicale in lumea de azi.

Depresia afecteaza 1 din 5 adulti de-a lungul vietii (circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond) si este o boala a intregului organism, afectand corpul, sistemul nervos, dispozitia, gandirea si comportamentul, existand multe forme de despresie psihica cu simptome variate ca gravitate si persistenta. Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice.

Formele depresiei:
Depresia majora - se manifesta prin stari de tristete, care interfereaza cu abilitatea de a munci, dormi, si capacitatea de a te bucura de activitati odinioara placute. Episoadele debilitante de depresie se pot produce o data, de doua ori sau de cateva ori in timpul vietii.
Distimia - este un tip mai putin grav de depresie si include simptome cronice care nu debiliteaza, dar totusi previn persoana afectata sa functioneze la intreaga capacitate sau sa se simta bine, oamenii cu distimie avand uneori si episoade de depresie majora. Aceasta combinatie a celor doua tipuri de depresie se mai numeste depresie dubla.

Tulburarea bipolara (depresia maniacala, sindromul maniaco-depresiv) - aceasta afectiune are un tipar ereditar comuninclude cicluri de depresie si manie si este de obicei cronica si recurenta, uneori, schimbarile de dispozitie fiind dramatice si rapide, dar de obicei sunt treptate. Atunci cand pacientul se afla in ciclul depresiv, acesta poate avea unele sau toate simptomele depresiei. In timpul ciclului maniacal, unele sau toate simptomele maniacale pot aparea afectand, in general, gandirea, judecata si comportamentul social.

Alte tipuri de depresie: depresia reactiva - cauzata de un eveniment de viata traumatic; depresia endogena - generata de dezechilibrele chimice la nivel cerebral si frecvent asociata problemelor familiale; depresia post-partum - apare dupa nastere; tulburarile afective de sezon - depresia de primavara, datorata schimbarii luminozitatii ambiante
Clasificare: Episoadele depresive pot fi: unice: episod depresiv usor, episod depresiv moderat, episod depresiv sever, fara simptome psihotice, episod depresiv sever, cu simptome psihotice sau recurente: tulburare depresiva recurenta, episod actual usor, tulburare depresiva recurenta, episod actual moderat, tulburare depresiva recurenta, episod actual sever, cu simptome psihotice, tulburare depresiva recurenta, in prezent in remisiune.

Factori de risc: o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica, afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare, probleme conjugale, consumul de alcool sau de droguri, administrarea unor medicamente care pot provoca simptome depressive, un eveniment de viata stresant, anemia sau afectiunile tiroidiene, o afectiune severa descoperita recent, o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva, o interventie chirurgicala recenta, o tulburare anxioasa, un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie, o tulburare de alimentatie, nasterea recenta, folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia), un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).
Simptome: tristetea sau lipsa de speranta, pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi, pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar, cresterea sau diminuarea nevoii de somn, sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort, stare de oboseala permanenta, sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent, ganduri recurente de moarte sau de suicid.

Simptome somatice: dureri articulare, musculare, abdominale, nevralgii (durere de-a lungul traiectului unui nerv), cefalee, piele uscata, palida, lipsita de elasticitate, tulburari cardiace: scaderea/cresterea frecventei cardiace, extrasistole, pseudodureri anginoase, tulburari respiratorii: scaderea frecventei respiratiei, respiratie superficiala, tulburari digestive: uscaciunea gurii, constrictie faringiana, senzatie de "nod in gat", tensiune gastrica, constipatie, diaree, tulburari sexuale: frigiditate, impotenta, tulburari menstruale, tulburari renale: disurie (mictiune dificila, dureroasa), polakiurie (mictiuni frecvente si in cantitate mica), crampe, pseudocolici.

Depresia postpartum - denumita si depresia postnatala este o forma de depresie clinica care poate afecta femeile si mai rar barbatii dupa nastere. Depresia postpartum apare la femei dupa au fost insarcinate, de obicei in primele luni. Aceasta boala este foarte frecventa, afectand 1 din 8 femei in timpul primelor luni dupa nastere. Depresia postpartum poate aparea si dupa avort spontan, nastere cu fat mort sau adoptie.

In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol pe pacienta si pe cei din jur (psihoza postpartum).

Prevenire: Pentru diminuarea efectelor schimbarilor hormonale postpartum si a stresului, este importanta o mentinere a echilibrului mintii si corpului: apelarea la ajutorul din partea celor din jur, astfel incat proaspata mamica sa doarma suficient, sa manance sanatos, sa faca exercitii fizice si sa obtina cat mai mult sprijin, evitarea alcoolului, a cofeinei sau a altor droguri si medicamente, supravegherea atenta este foarte importanta.

Factori de risc: alaptarea prin formule artificiale de lapte, istoric de depresie, fumatul, anxietatea parentala, suportul social diminuat, relatie conjugala precara, parinte singur, status socio-economic deficitar, sarcina nedorita.

Simptome: stare depresiva, plans facil, sentiment de gol interior, asociat sau nu cu anxietate severa, absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice, oboseala extrema sau pierdere a energiei, modificari in apetit sau greutate, probleme de somn, modificari in felul de a vorbi si a merge, sentimente de vinovatie, fara o cauza aparenta, dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii, ganduri despre moarte sau sinucidere.